Fracturi / luxații coloană vertebrală

Introducere

Fracturile și luxațiile coloanei vertebrale sunt leziuni traumatice care pot afecta stabilitatea coloanei și funcția măduvei spinării. Acestea apar cel mai frecvent în urma accidentelor rutiere, căderilor de la înălțime sau a altor traumatisme importante și pot determina manifestări neurologice variabile, de la durere și dificultăți de deplasare până la paralizie și pierderea controlului voluntar asupra urinării și defecării.

Care sunt cauzele fracturilor / luxațiilor vertebrale?

Cele mai frecvente mecanisme traumatice includ:

  • accidente rutiere;
  • căderi de la înălțime;
  • mușcături produse de alte animale;
  • focuri de armă;
  • traumatisme sportive sau accidente domestice.

Majoritatea pacienților politraumatizați pot prezenta și alte leziuni asociate (fracturi ale membrelor, contuzii pulmonare, rupturi viscerale), motiv pentru care stabilizarea generală a pacientului are întotdeauna prioritate.

Ce simptome pot apărea?

Manifestările clinice sunt extrem de variabile și depind în principal de gradul afectării măduvei spinării. În general, semnele clinice posibile pot fi:

  • durere spinală;
  • imposibilitatea menținerii greutății corporale;
  • ataxie (incoordonare în mers);
  • pareză sau paralizie;
  • pierderea sensibilității membrelor;
  • abolirea reflexelor neurologice;
  • pierderea controlului voluntar asupra urinării și defecării;
  • absența sensibilității dureroase profunde în cazurile severe.

Cum se stabilește diagnosticul?

Examen neurologic

Permite:

  • localizarea neuroanatomică;
  • aprecierea severității leziunii;
  • estimarea prognosticului.
Evaluare radiologică

Radiografiile pot evidenția:

  • fracturile vertebrale;
  • luxațiile;
  • modificările de aliniere ale coloanei.

Totuși, radiografia nu permite întotdeauna evaluarea completă a afectării măduvei spinării și a discurilor intervertebrale (structuri radiotransparente).

Tomografia computerizată (CT)

Reprezintă una dintre cele mai importante metode de evaluare a traumatismelor vertebrale și permite caracterizarea precisă a fragmentelor osoase și planificarea intervenției chirurgicale. Reprezintă examinarea imagistică de elecție în diagnosticul traumatismelor coloanei vertebrale.

Rezonanța magnetică (RMN)

Poate evidenția:

  • compresia medulară;
  • hemoragia intramedulară;
  • edemul măduvei spinării;
  • prognosticul neurologic.

Când este necesară intervenția chirurgicală?

Tratamentul chirurgical este recomandat în special în cazul:

  • fracturilor instabile;
  • luxațiilor vertebrale;
  • compresiei măduvei spinării;
  • agravării deficitului neurologic;
  • durerii persistente.

Scopurile intervenției sunt:

  1. decompresia măduvei spinării;
  2. repoziționarea anatomică;
  3. stabilizarea coloanei vertebrale prin utilizarea implanturilor adecvate.

În funcție de localizarea și tipul leziunii, pot fi utilizate:

  • șuruburi și ciment PMMA (ciment acrilic cu vâscozitate scăzută pentru vertebroplastie);
  • broșe și cerclaje;
  • plăci și șuruburi;
  • fixatori speciali adaptați fiecărui caz.

Recuperarea după stabilizarea fracturilor vertebrale

Recuperarea depinde în principal de gradul leziunilor neurologice produse în momentul traumatismului și nu exclusiv de complexitatea intervenției chirurgicale.

În primele zile după operație sunt esențiale:

  • controlul durerii;
  • monitorizarea funcției urinare;
  • prevenirea escarelor;
  • mobilizarea precoce.

Ulterior, programul de recuperare poate include:

  • mers asistat;
  • exerciții pasive;
  • fizioterapie;
  • hidroterapie;
  • creșterea progresivă a activității.

Prognostic

Prognosticul depinde de:

  • localizarea leziunii;
  • gradul compresiei medulare;
  • prezența sensibilității profunde;
  • rapiditatea instituirii tratamentului;
  • existența altor traumatisme asociate.

Prognosticul este influențat în principal de severitatea traumatismului produs asupra măduvei spinării.

În cazul leziunilor severe pot apărea:

  • ischemie medulară;
  • hemoragii intramedulare;
  • necroză neuronală;
  • secționarea completă a măduvei spinării.

În aceste situații, recuperarea poate fi parțială sau absentă, chiar dacă stabilizarea chirurgicală este realizată corespunzător.

Pacienții care păstrează sensibilitatea dureroasă profundă prezintă, în general, un prognostic mai favorabil.

Bibliografie

Manuale:
  • Fossum TW. Small Animal Surgery, 5th Edition.
  • Sharp NJH, Wheeler SJ. Small Animal Spinal Disorders: Diagnosis and Surgery.
  • Tobias KM, Johnston SA. Veterinary Surgery: Small Animal.
  • Platt SR, Olby NJ. BSAVA Manual of Canine and Feline Neurology, 5th Edition.
Articole de specialitate:
  • Dewey CW, Costa RC. Practical Guide to Canine and Feline Neurology.
  • Jeffery ND et al. Journal of Veterinary Internal Medicine.
  • Olby NJ et al. ACVIM Consensus Statement (2022).

Cazuri clinice remediate de către echipa Orthocare:

Cazul 1: Fractură corp vertebral L7 + luxație L7-S1

veterinar telega

Cazul 1: Rx postoperator

cabinet veterinar campina

Cazul 2: Fractură corp vertebral L6 + luxație L6-L7

fractura coloana vertebrala pisica

Cazul 2: Rx postoperator

fractura coloana vertebrala pisica

Cazul 3: Fractură cominutivă L3 (vertebră sfărâmată)

- incidență latero-laterală -
fractura coloana vertebrala caine
- incidență ventro-dorsală -
fractura coloana vertebrala caine

Cazul 3: Rx postoperator

- incidență latero-laterală -
fractura coloana vertebrala caine
- incidență ventro-dorsală -
fractura coloana vertebrala caine

Cazul 4: Fractură corp vertebral L7 + luxație L7-S1

luxatie lombo-sacrala

Cazul 4: Rx postoperator

luxatie lombo-sacrala

Cazuri documentate video:

Cazul 1: Fractură coloană vertebrală câine

Cazul 2: Fractură coloană vertebrală pisică