ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE

Ruptură bilaterală de ligament încrucișat anterior la câine – tratament chirurgical

Caz clinic · Ortopedie și traumatologie

Ruptura ligamentului încrucișat anterior (denumit și ligament încrucișat cranial în anatomia veterinară) reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de șchiopătură a membrelor posterioare la câine. Această afecțiune determină instabilitatea articulației genunchiului, durere și limitarea capacității de deplasare, iar în absența unui tratament adecvat poate favoriza dezvoltarea progresivă a modificărilor degenerative articulare.

În majoritatea cazurilor, ruptura ligamentului încrucișat anterior afectează inițial un singur membru posterior. Cu toate acestea, studiile de specialitate arată că un procent semnificativ dintre câinii diagnosticați cu această afecțiune (aproximativ 20–50%) dezvoltă, în timp, o ruptură a ligamentului și la nivelul membrului contralateral, de regulă la un interval de câteva luni sau chiar ani. În schimb, instalarea unei rupturi complete bilaterale, cu afectarea succesivă a ambelor membre posterioare în decurs de numai câteva zile, reprezintă o situație neobișnuită în practica veterinară, care poate determina pierderea aproape completă a capacității de deplasare.

Un astfel de caz a fost cel al Steluței, o cățelușă metis în vârstă de 8 ani, diagnosticată cu ruptură bilaterală a ligamentului încrucișat anterior și tratată chirurgical prin stabilizare extracapsulară bilaterală, în cadrul aceleiași intervenții.

Prezentarea cazului

Steluța, o cățelușă metis în vârstă de 8 ani, a prezentat inițial o șchiopătură instalată brusc la nivelul unuia dintre membrele posterioare.

În decurs de numai câteva zile, simptomatologia s-a agravat semnificativ, fiind afectat și membrul posterior contralateral. În cele din urmă, pacienta a ajuns în imposibilitatea de a se mai deplasa normal, din cauza afectării severe a ambelor articulații ale genunchiului.

Această deteriorare rapidă a mobilității a impus evaluarea ortopedică și stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.

Diagnostic – ruptura bilaterală a ligamentului încrucișat anterior

În urma evaluării ortopedice, diagnosticul stabilit a fost de ruptură bilaterală a ligamentului încrucișat anterior.

Ligamentul încrucișat anterior are un rol esențial în stabilitatea articulației genunchiului, împiedicând deplasarea cranială excesivă a tibiei în raport cu femurul și contribuind la controlul mișcărilor de rotație și hiperextensie.

Ruptura acestuia determină apariția instabilității femuro-tibiale, însoțită de durere, inflamație articulară și alterarea funcției membrului afectat.

În cazul Steluței, afectarea bilaterală a determinat o limitare severă a capacității de deplasare.

Examinarea radiologică a ambelor articulații ale genunchiului a completat evaluarea ortopedică, permițând aprecierea modificărilor articulare și planificarea intervenției chirurgicale.

Radiografie laterală a genunchiului stâng la câine cu ruptură de ligament încrucișat anterior.

Aspectul radiologic preoperator al genunchiului stâng al pacientei, diagnosticată cu ruptură de ligament încrucișat anterior.

Radiografie laterală a genunchiului drept la câine cu ruptură de ligament încrucișat anterior.

Aspectul radiologic preoperator al genunchiului drept al pacientei, diagnosticată cu ruptură de ligament încrucișat anterior.

Tratament chirurgical – stabilizare extracapsulară bilaterală

Având în vedere instabilitatea ambelor articulații femuro-tibiale și incapacitatea pacientei de a se deplasa normal, s-a optat pentru tratamentul chirurgical al ambelor membre posterioare în cadrul aceleiași intervenții.

Stabilizarea articulațiilor a fost realizată prin tehnica de plastie extracapsulară, o metodă chirurgicală utilizată în tratamentul rupturii ligamentului încrucișat anterior.

Această tehnică presupune utilizarea unui sistem de stabilizare extracapsulară, destinat limitării translației craniale anormale a tibiei și reducerii instabilității articulare.

Spre deosebire de tehnicile care implică modificarea geometriei tibiale prin osteotomie, stabilizarea extracapsulară urmărește restabilirea stabilității funcționale a articulației prin mijloace de fixare amplasate în afara capsulei articulare.

În cazul Steluței, intervenția chirurgicală a fost efectuată bilateral, fiind stabilizate ambele articulații ale genunchiului în aceeași ședință operatorie.

Radiografie postoperatorie a genunchiului stâng după stabilizare extracapsulară pentru ruptură de ligament încrucișat anterior.

Aspectul radiologic postoperator al genunchiului stâng al pacientei, după stabilizarea chirurgicală prin tehnica de plastie extracapsulară.

Radiografie postoperatorie a genunchiului drept după stabilizare extracapsulară pentru ruptură de ligament încrucișat anterior.

Aspectul radiologic postoperator al genunchiului drept al pacientei, după stabilizarea chirurgicală prin tehnica de plastie extracapsulară.

Evoluția postoperatorie și recuperarea

Evoluția postoperatorie a Steluței a fost foarte bună, cu o ameliorare rapidă a capacității de deplasare. Un aspect deosebit al acestui caz a fost faptul că pacienta a început să meargă din nou încă din a doua zi după intervenția chirurgicală, în ciuda faptului că ambele articulații ale genunchiului fuseseră operate simultan.

La numai trei săptămâni postoperator, Steluța prezenta o recuperare funcțională remarcabilă, deplasându-se foarte bine și utilizând ambele membre posterioare. Această evoluție favorabilă timpurie este încurajatoare, însă recuperarea completă după stabilizarea chirurgicală a ligamentului încrucișat anterior necesită o perioadă mai îndelungată, cu restricționarea activității fizice și reluarea progresivă a efortului.

Concluzii

Ruptura bilaterală a ligamentului încrucișat anterior poate determina o afectare severă a mobilității câinelui, în special atunci când instabilitatea ambelor articulații se manifestă într-un interval scurt de timp.

În cazul Steluței, stabilizarea chirurgicală extracapsulară bilaterală, realizată în cadrul aceleiași intervenții, a fost urmată de o recuperare funcțională rapidă.

De la imposibilitatea de a se deplasa normal înaintea operației, Steluța a reușit să reia mersul încă din a doua zi postoperator, iar la două săptămâni prezenta deja o îmbunătățire evidentă a mobilității.

Acest caz evidențiază posibilitatea obținerii unor rezultate funcționale timpurii foarte bune prin tratament chirurgical adecvat, chiar și în situațiile în care ambele articulații ale genunchiului sunt afectate. Pentru mai multe informații despre această afecțiune, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament chirurgical, vă invităm să consultați pagina dedicată rupturii ligamentului încrucișat la câine.